Palatul Artelor

Palatul Artelor a fost construit in anul 1906 pentru Expozitiunea Generala Bucuresti, o expozitie gandita pentru celebrarea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea regatului si 1800 de ani de la cucerirea Daciei de catre romani.

Planul Expozitiei. Elementele mentionate
sunt descrise aici.

Expozitia a avut loc pe locul actualului Parc Carol iar Palatul Artelor se afla pe locul Memorialului Eroilor Neamului.

Palatul adapostea Muzeul trecutului nostru, destinat de a conserva "tot ce priveste neamul romanesc, de la constituirea sa pana in prezent". In muzeu au fost duse operele marilor pictori romani, printre care si Nicolae Grigorescu si Theodor Aman.

Palatul a fost cedat in anul 1919 Ministerului de Razboi, care a adapostit in el expozitiile si patrimoniul viitorului muzeu militar.

Dupa un puternic incediu din 1938 si marele cutremur din 1940, muzeul a fost desfiintat iar in 1943 a fost demolat intreg palatul, pentru a face loc Cimitirului Eroilor Neamului, un complex care urma sa cuprinda Monumentul Eroilor Neamului, cimitirul propriu-zis si cateva cladiri administrative. Santierul a fost insa parasit in anul 1944.

In 1966 a fost construit pe acest loc Memorialul Eroilor neamului, monument care mai exista si astazi.


Mai multe imagini:

Vedere spre Palatul Artelor, 1906

Expozitia Generala si Palatul Artelor, 1906

Palatul Artelor in 1907

Hanul Serban Voda

Locatia aproximativa a fostului han

Hanul Serban Voda
(corpul principal), 1882

Hanul Serban Voda a fost numit dupa Domnitorul Serban Cantacuzino, care l-a ctitorit spre sfarsitul domniei sale, intre anii 1683-1685. Hanul a fost la momentul finalizarii cea mai mare al Bucurestiului.

Asemenea altor hanuri mari din acel timp, edificiul avea o forma dreptunghiulara, ziduri groase si o singura poarta. Neavand ferestre spre exterior, Hanul Serban Voda oferea protectie produselor depozitate de negustori in interiorul lui. In curtea hanului s-a construit la inceputul secolului XVIII o biserica, care a fost demolata un secol mai tarziu.

Hanul Serban Voda, 1880

Dupa cutremurul din 1802 si incendiul din 1804, hanul a ajuns intr-o stare de degradare grava. In anul 1847, hanul reparat recent scapa de marele incendiu datorita interventiei pompierilor. Pe locul hanului s-a construit incepand cu acelasi an Palatul BNR.







Mai multe poze:

Hanul Serban Voda vezut din intersectia dintre Strazile Lipscani si Smardan

Ruinele Hanului, descoperite in 2007

Turnul Coltei

Locatia Turnului Coltei

Turnul Coltei:
infatisarea initiala

Turnul Coltei in anul 1856

„-Bravo, nene Paturica! Sa traiesti cat Turnul Coltii!‟ - Acesta este un citat din romanul lui Nicolae Filimon, intitulat Ciocoii Vechi si Noi. Cand am citit aceasta carte - care mi-a placut foarte mult - am crezut ca aceasta replica este ironica, ca doar turnul a fost demolat acum un secol si ceva… Pe vremea ciocoilor vechi si noi acest edificiu statea si era un simbol al capitalei.

Turnul Coltei a fost construit in anul 1714 si reprezenta initial clopotnita si portalul ansamblului manastiresc Coltea. Turnul avea initial o inaltime de 50 de metri si era cel mai inalt edificiu din oras.

Turnul Coltei inainte
de demolare

Turnul Coltei dupa cutremur

Dupa cutremurul din 1802, care a daramat multe constructii bucurestene, printre care si Manastirea Coltea, care a fost demolata ulterior, turnul a ajuns foisor de foc iar etajele superioare, grav afectate de cutremur, au fost inlocuite de o constructie din lemn. Aspectul de portal manastiresc in stil brancovenesc a devenit unul de turn de aparare in timpul razboaielor din evul mediu.

Turnul Coltei a fost demolat si el, in 1888, cu ocazia largirii Ulitei Coltei (actualului Bulevard I.C. Bratianu) constructia stand acestui proiect in drum.

Mai multe Poze:

Turnul Coltei, 1856

Ulita Coltei vazuta din Turnul Coltei, 1868

Turnul Coltei, 1870